Stau cateodata si ma intreb, ce m-as fi facut daca m-as fi nascut intr-o epoca in care nu ar fi existat cafea boabe Lavazza? Fara gustul amarui datator de viata si de bucurie, totul ar fi fost monoton si sarac in jurul meu si ar fi disparut inca un pretext de socializare.
-Hai, fa-ti o cafea si pune-mi si mie o ingetata sau un suc si sa stam de vorba, imi spune nepotul meu, Matei! Povesteste-mi ce prostii fac elevii tai la scoala sau inventeaza o poveste de groaza!
Cum am trecut de la ibric la expresor? Venea vecina si ma ruga sa-i fac o cafea la ibric ca nimeni nu o face buna ca mine. Faceam cafeaua o puneam in cesti, spalam ibricul. In bucatarie intra sora mea si imi spunea si ea ca eu fac cea mai buna cafea din familie. Luam ibricul, puneam tot ce trebuie, iar il spalam, iar venea cineva…
Intr-o zi, am baut in oras o cafea facuta la expresor din boabe. Adica se macina pe loc cantitatea necesara pentru ceasca mea de cafea si simteam aroma, apoi aparatul imi dadea ceasca sau paharul plin cu acea bunatate inconfundabila. Si mi-am zis sa nu mai spal ibricul de zece ori si sa ma rasfat si eu cu Illy cafea
asa ca avem acum doua expresoare in casa in functie de marcile de cafea favorite ale fiecaruia.
Ne place sa fim la butoanele expresorului de cafea si sa urmarim cum curge lichidul in cestile elegante din portelan si sa ne lasam sedusi de aroma, iar spuma alba sa fie groasa de un deget.
Ne place sa primim musafiri la masa de cafea si fiecare sa se duca si sa -si potriveasca din butoane cafeaua dupa gust.